DILI, 6 Jullu 2026 – Governu Timor-Leste, liu husi serimónia ne'ebé realiza iha Hudi laran Dili, ohin lansa oficialmente kontrusaun ba Biblioteka Nasional, projetu estratéjiku ne'ebé sei sai fatin ba prezervasaun memória nasionál, apoiu ba edukasaun no peskiza, no asesu ba koñesimentu ba jerasaun futuru sira.
Serimónia lansamentu ne'e marka prezensa husi
S.E. Vise-Primeiru-Ministru, Ministru Koordenadór ba Asuntu Ekonómiku (MKAE) no
Ministru Turizmu no Ambiente (MTA), Dato' Seri Francisco Kalbuadi Lay, ne'ebé
reprezenta S.E. Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão. Prezensa mós husi
S.E. Ministru Juventude, Desportu, Arte no Kultura (MJDAK), Nelyo Isaac
Sarmento, no dignitáriu sira seluk.
Iha diskursu nian, Vise-PM Dato' Seri Francisco
Kalbuadi Lay hateten katak serimónia ida-ne'e marka inísiu husi instituisaun
ne'ebé sei prezerva memória nasionál, apoia edukasaun no peskiza, no fó asesu
ba jerasaun futuru sira ba koñesimentu no istória Timor-Leste nian.
"Ha'u haksolok tebes ohin mai iha ne'e ba
lansamentu konstrusaun Biblioteka Nasionál Timor-Leste nian. Ha'u sente onradu
atu reprezenta S.E. Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão, ne'ebé fó fiar
mai ha'u ho knaar atu partisipa iha eventu espesiál no importante
ida-ne'e," dehan Vise-PM.
Nia hatutan, "Ohin marka liu fali inísiu
edifísiu foun ida nian. Ida-ne'e marka inísiu hosi instituisaun ida ne'ebé sei
prezerva ita-nia memória nasionál, apoia edukasaun no peskiza, no fó asesu ba
jerasaun futuru sira ba koñesimentu no istória ita-nia rain nian."
Vise-PM enfatiza katak ba nasaun joven hanesan
Timor-Leste, projetu ida-ne'e iha importánsia boot tebes. "Ita-nia povu
luta ba independénsia la'ós de'it atu harii Estadu soberanu ida, maibé mós atu
proteje ita-nia identidade, ita-nia lian sira, ita-nia kultura no ita-nia povu
nia memória," nia hatete.
Biblioteka Nasional, tuir Vise-PM, sei hala'o
papel importante hodi prezerva patrimóniu dokumentál nasaun nian no fornese
fatin ba estudante sira, peskizadór sira, profesór sira, hakerek-na'in sira, no
komunidade luan atu aprende, estuda no deskobre. Biblioteka ne'e sei ajuda mós
salvaguarda istória luta nasionál nian, rikusoin kultura nian, no ideia sira
ne'ebé forma sosiedade Timor-Leste nian.
"Harii nasaun la'ós de'it kona-ba estrada,
ponte, portu no edifísiu públiku sira. Hirak-ne'e esensiál ba dezenvolvimentu
ekonómiku no ba hadi'a ita-nia povu nia moris. Ida-ne'e mós kona-ba investe iha
edukasaun, kultura, koñesimentu no memória nasionál," dehan Vise-PM.
Nia rekoñese katak serimónia ohin nian nu'udar
rezultadu husi planeamentu tinan barak, preparasaun téknika no kooperasaun
besik entre instituisaun oioin. Vise-PM hato'o agradese ba Autoridade Nacional
do Petróleo, Sekretáriu Estadu Arte no Kultura, Ministériu Obras Públikas,
Ajénsia Dezenvolvimentu Nasionál, Eni Timor-Leste, INPEX, no membru sira hotu
hosi Komité Diretivu no Grupu Traballu Tékniku.
Nia mós rekoñese Kompromisu Konteúdu Lokál tuir
Planu Dezenvolvimentu PSC JPDA 06-105, ne'ebé hetan apoiu husi Eni no nia
parseiru joint-venture INPEX. "Parseria ne'e hatudu oinsá investimentu iha
setór petrolíferu bele mós kontribui ba dezenvolvimentu tempu naruk ba ita-nia
nasaun," dehan nia.
Vise-PM Dato' Seri Francisco Kalbuadi Lay taka
diskursu ho apelu katak Biblioteka Nasional hanesan investimentu ida ba futuru
Timor-Leste nian. "Ida-ne'e sei sai fatin ida iha ne'ebé ita-nia dokumentu
sira, rejistu sira, livru sira no koñesimentu sira sei prezerva ba jerasaun
sira iha futuru. Sei fó oportunidade ba foin-sa'e sira atu aprende kona-bá
ita-nia rain nia istória, apoia peskizadór sira, edukadór sira no estudante
sira hodi habelar koñesimentu, promove leitura, kriatividade no inovasaun, no
garante katak ita-nia povu nia koñesimentu no tradisaun sira hetan protesaun no
hatutan," tenik nia.
Vize-Primeiru-Ministru subliña katka ba Timor-Leste, projetu ida-ne'e iha signifikadu espesiál tanba istória barak maka prezerva ona liuhosi tradisaun orál, no Biblioteka Nasional sei sai ponte entre pasadu, prezente no futuru nasaun nian.
MídiaMJDAK
06 - 07 - 2026
fahe ba facebook